8 martie

ziua femeilor din lumea intreaga

0000000000000000000000000

se apropie 8 martie ,ziua cand femeile din lumea intreaga primesc respectul si iubirea cuvenita..


00000000000000000000000000000

WordPress Asoc Romane pt Patrimoniu



2008 O carte pe zi



Daco-RomanicaInterferente cultural istorice

pozele mele

Get your own Slide Show!

tic

Get Your Own Chat Box! Go Large!

valorile Europene

Tratat de instituire a unei Constitutii pentru Europa, Partea I, Titlul I, Art. I-2
"[…] Uniunea se bazeaza pe valorile respectarii demnitatii umane, libertatii, democratiei, egalitatii, statului de drept si a respectarii drepturilor omului, inclusiv drepturile persoanelor apartinand minoritatilor. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizata prin pluralism, nediscriminare, toleranta, justitie, solidaritate si egalitate între barbati si femei.[...]"

Ce sunt valorile?
Malina Voicu, Bogdan Voicu (cercetatori, Academia Romana, Institutul de Cercetari pentru Calitatea Vietii)

Valorile sunt principii care stau la baza actiunii indivizilor, orientandu-le. Valoarea este un criteriu pentru o decizie personala. Nu exista valori bune si valori rele. Oamenii gandesc diferit deoarece ei sunt diferiti. La fel sunt si societatile in care traiesc. Valorile nu sunt aceleasi nici chiar in interiorul unei comunitati mari, cum ar fi populatia unei tari; ele difera in functie de multi factori, printre care nivelul de educatie, varsta, mediul de rezidenta (sat sau oras) etc.Valorile nu sunt impuse politic, ci se formeaza in timp si reprezintă acele principii la care adera majoritatea populatiei. Odată format un set de valori, acesta se poate concretiza intr-un act oficial, precum Constitutia Europeana in cazul valorilor europene.

De ce este important sa stim mai multe despre valorile europene
Romania se pregateste sa adere la Uniunea Europeana cu propriul set de valori. Este de asteptat ca acesta sa fie influentat, pe termen mediu si lung, datorita intensificarii contactului cu cetatenii din Uniunea Europeana. Alti factori de schimbare sunt schimbarea generatiilor, aplicarea in Romania a legislatiei europene, dezvoltarea politica, sociala si economica. Integrarea in Uniunea Europeana nu inseamna pierderea valorilor identititare, ci contributia activa si impartasita la diversitatea valorilor europene.

Opinii si resurse despre valorile europene



"Politica valorilor europene"
Jan Peter Balkenende, prim ministru al Olandei, Conferinţa "Politica valorilor europene", Haga, 7 septembrie 2004

"[...] O valoare nu este ceea ce posedam. Nici o realizare cu care sa ne mandrim. O valoare este o misiune, o motivatie, un stimulent pentru a trece la fapte. Cu cat este mai puternic stimulentul, cu atat mai mult putem obtine impreuna in batalia pentru ‘a trai mai bine’. Nu numai vietile noastre dar si ale altora. In Europa si in lume.[...]"

"Valorile definesc Europa, nu granitele"
Olli Rehn, Membru al Comisiei Europene, Responsabil cu extinderea

"[...] Am fost intrebat adesea unde sunt frontierele Europei. Raspunsul meu este ca harta Europei este definita de mintea europenilor. Geografia fixeaza cadrul, dar fundamental valorile sunt cele care definesc frontierele Europei. Extinderea inseamna largirea ariei valorilor europene, in care cele mai importante sunt libertatea, soldaritatea, toleranta si drepturile omului, democratia si statul de drept.[...] Conform prevederilor tratatelor- care sunt baza legala - portile Uniunii sunt deschise "tuturor statelor europene care ii respecta valorile si se angajeaza sa le promoveze.[...]"


"Ce inseamna sa fii european"
Jonathan Scheele, Seful Delegaţiei Comisiei Europene, la Conferinta AIESEC din 27 aprilie 2005

"[...] Am fost invitat sa vorbesc despre "Ce inseamna sa fii european". Va marturisesc ca nu imi este usor sa dau un raspuns, pentru ca sunt deja european: e o stare fireasca, pe care nu simt nevoia sa o definesc... a fi european înseamna a impartasi valori europene.[...]"



Comunicare a Comisiei Europene: Valorile europene intr-o lume globalizata
Are there European Values? (TNS Sofres Institute)
"Multitudinea de culori a lumii contemporane" (Vaclav Havel)
"Ce valori pentru Europa? Cele 10 porunci" (Michael Emerson, doar versiunea in limba engleza)
"Verticala europeana" (Andrei Plesu)
"Ce inseamna sa fii european?". discursul dl. Jonathan Scheele la Conferinta AIESEC, 27 aprilie 2005
"Valori europene" (Joe Borg, Comisar European pentru pescuit si afaceri maritime, doar versiunea in limba engleza)
EU Focus: "UE, o comunitate de valori"
"Politica valorilor europene" (Jan Peter Balkenende, prim ministru, septembrie 2004, doar versiunea in limba engleza)
Eurobarometru - Valori sociale, stiinta si tehnologie (disponibil numai in limba engleza)
27.09.2005: Dezbatere Valori romanesti/valori europene

Evenimente

EuroBarometrul Rural 2005-2006: Valori europene in sate romanesti
EuroBarometrul Rural este un program de cercetare initiat de Fundatia pentru o Societate Deschisa in anul 2002 si se afla la a doua editie. Acest studiu a fost elaborat in cadrul unui proiect finantat prin programul Phare de Micro-Proiecte – Fondul Europa.

Concursul de arte vizuale "Eurobarometru Vizual"
Concursul a fost organizat de Delegatia Comisiei Europene si Centrul International pentru Arta Contemporana, s-a desfasurat in perioada februarie - mai 2005 si s-a finalizat cu expozitia Eurobarometru Vizual in perioada 4-12 iunie 2005.

Cercetare sociologica "Valori romanesti, valori europene" (IRSOP)
Cercetarea sociologica a fost realizata la solicitarea Delegatiei Comisiei Europene in Romania. Studiul si-a propus sa obtina informatii cu privire la masura in care populatia din Romania se regaseste in valorile comune europene si sa culeaga opinii despre ce cred romanii ca li se va intampla dupa aderare.


"Valori romanesti, valori europene" - cercetare sociologica (1 septembrie 2005)







Obiective principale si istoric

Cea de-a 50-a aniversare a Tratatului de la Roma

Procesul de extindere

Institutiile Uniunii Europene

Presedintia Uniunii Europene

Membrii Comisiei Europene

Simboluri europene

Valori europene

Politici europene

Tratate si legislatie europene
Statele membre ale Uniunii Europene

State candidate

State potential candidate

Agenda culturala

2007: Romania stat membru al Uniunii Europene
Raport privind evolutia masurilor de acompaniere 2007

Raportul de monitorizare 2006

Raportul de monitorizare 2005

Tratatul de aderare a Bulgariei si Romaniei la Uniunea Europeana

Clauza de salvgardare

Rapoarte de tara 1998-2004

Despre negocierile de aderare

Capitole de negociere

Criteriile de aderare

Parteneriatul Uniunea Europeana - Romania

Sectoare

Euro-mituri

Institutii din Romania

Misiunea noastra

Reprezentanti oficiali

Presa si comunicare

Contact

Identitate vizuala

Departamentul pentru Afaceri Europene

Strategia de informare si comunicare

Democratie, dialog, dezbatere

Comunicare regionala

Rapoartele anuale ale Delegatiei Comisiei Europene in Romania

Comunicare 2003-2004

Rapoarte de evaluare 5 ani

Fondul Europa

Programe de comunicare si situri
Comunicarea cu mediul rural
Europe Direct

Publicatii documentare
Studii cu privire la aderare

Cercetarea opiniei publice

Glosar

Link-uri recomandate

Stiri
Intalniri europene cu media locale

Evenimentele in imagini

Stiri de la Comisia Europeana

Purtatorii de cuvant ai Comisiei Europene

Serviciul audiovizual al Comisiei Europene

Uniunea Europeana pentru jurnalisti

Discursuri

Europa ta - drepturile tale
Consultari publice
Reprezentare in institutiile si organismele UE
Finantarea post-aderare
Programul "Invitatii IER la Infoeuropa: Romania in Europa"
Sibiu - Capitala Culturala Europeana 2007 Concursul de eseuri "Valori romanesti, valori europene" (2005)
Concursul de arte vizuale "Eurobarometru Vizual" (2005)
Seminarul "Un program national de comunicare despre procesul de aderare" (2005)
Programul "Clasa EUROPAtru" (2002-2006)
Programul "Descopera Europa!" (2006)
Programul "Europa la liceu: 'Europa. Filmat in Romania!'" (2006)
Programul "Europa la liceu: 'Romania. Filmat in Europa!'" (2007)
Programul "Profesor european" (2006)
Festivalul Filmului European - editia a X-a (2006)
Festivalul Filmului European - editia a XI-a (2007)
Situri dedicate Campania "Nu astepta 2007 ca sa fii european! Informeaza-te!" (2005)
Programul "Satul romanesc, sat european" (2005)
Programul "Eu fac stirile!" (2006)
Publicatia "Satul romanesc, sat european" (2006/2007)
Programul "Descopera Europa ta!" (2007) Teme europene Ultimele stiri
Cautare stiri
Arhiva audio

Cinstirea Icoanelor in scoli

"Icoanele nu deranjeaza pe nimeni"

In urma cu aproximativ o luna de zile, un profesor de filozofie din Buzau a sesizat Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii ca prezenta, in scoli, a icoanelor este un act de discriminare fata de elevii care au alta orientare religioasa, decat cea crestin-ortodoxa. CNCD-ul a cerut Ministerului Educatiei si Cercetarii sa emita norme care sa reglementeze prezenta simbolurilor religioase, iar MEC-ul a hotarat ca societatea civila este cea care decide.
"Daca s-ar da o lege de interzicere a insemnelor religioase in spatiul public, atunci ar trebui sa schimbam stema tarii pentru ca asa s-a trezit un anume domn Moise, din Buzau?" - Nicolae Iordachescu, inspector general religie din MEC.Ne-am propus sa vedem cum reactioneaza societatea civila, mergand, pentru inceput, la toate scolile din Capitala care poarta si nume de sfinti ortodocsi. "Icoanele din scoli nu deranjeaza absolut pe nimeni!", a spus Violeta Rotariu, directoarea Scolii 156 "Sfantul Mare Mucenic Gheorghe", din Bucuresti. La fel au raspuns si ceilalti directori de scoli generale bucurestene, cu nume de sfinti: "Sfintii Voievozi", "Maica Domnului", "Sfantul Andrei" sau "Sfantul Nicolae".
"Noi avem multi elevi adventisti, baptisti, musulmani, martori ai lui Iehova si sunt foarte putini cei care nu participa la orele de religie, cu sau fara sa primeasca note. Uneori isi fac icoane din religia lor, dar niciodata nu au spus ca ar avea ceva impotriva icoanelor crestine!", a spus Iulia Soare, directoarea Scolii "Sfintii Voievozi". Mai mult chiar, exista si scoli unde elevii de alte religii picteaza icoane pe sticla sau pe lemn si le expun la diverse evenimente, cum ar fi Scoala "Sf. Mare Mucenic Gheorghe". "A fost placerea lor sa picteze si au castigat si premii", a adaugat directoarea. La Scoala 172 "Sfantul Andrei", directoarea, Irina Gheorghe, a spus ca icoanele au fost puse in scoala de-abia dupa '90 sau chiar '95 si au fost facute, in marea lor majoritate de copii si nici un parinte nu s-a plans. Ba, mai mult, "unii elevi merg cu profesorii de religie la biserica, la impartasanie sau la slujbele de Paste. Am avut o singura eleva, care nu a facut religie in clasa a III-a, pentru ca tatal s-a opus, dar in clasa a V-a a ramas la orele de religie, de bunavoie", a spus directoarea. Ea a adaugat ca parintii sau bunicii, care au icoane mai deosebite, le ofera colectivelor de elevi. Mihaela Guna, presedinta Federatiei Nationale a Parintilor, a spus ca: "Atat timp cat se hotaraste la nivelul clasei sa fie sau nu icoane in respectiva clasa, totul este in regula!". Raluca Voicu, presedinta Consiliului National al Elevilor, ne-a declarat, legat de acest subiect, ca, deocamdata, acesta problema nu a fost dezbatuta la nivelul consiliilor locale ale elevilor. Punctul de vedere al Ministerului Educatiei este cat se poate de transant: "MEC nu poate emite o lege pentru ca nu este for legislativ. Nu MEC a spus sa fie introduse icoanele in scoli, ci comunitatile locale. Asa ca, daca doresc, acestea sa schimbe situatia", a spus Nicolae Iordachescu, inspectorul general pentru religie, din minister. In orice caz, Ministerul Educatiei interzice prozelitismul religios in scoli, in conformitate cu Legea Invatamantului.

Nu interzice Porunca a doua icoanele? Se pune întrebarea ce înseamna "chipul cioplit" în Porunca a doua? O întelegere literala ar însemna ca toate imaginile din Templu calcau aceasta porunca. Cea mai buna metoda sa aflam ce însemnau cuvintele evreiesti folosite aici este sa aflam ce însemnau ele pentru evrei. Când acestia au tradus-o în greaca, au folosit cuvantul "eidoloi", adica "idoli". Cuvantul evreiesc pesel nu este niciodata folosit cu privire la imaginile din Templu. Este deci clar ca pasajul se refera la imagini pagâne, si nu la imagini în general. Sa privim cu atentie pasajul din Scriptura: "Sa nu-ti faci chip cioplit (i.e idol), nici o înfatisare a lucrurilor care sunt în ceruri, sau jos pe pamânt sau în apele mai pe jos decat pamântul. Sa nu te închini înaintea lor, si sa nu le slujesti (închini)." (Exod 20:4-5a). Daca interpretam aceste cuvinte ca referindu-se la orice fel de imagini, în mod clar heruvimii din Templu calcau aceasta porunca. Daca însa le interpretam ca referindu-se doar la idoli, orice contradictie dispare. Mai mult decât atât, daca textul se refera la toate imaginile, atunci chiar si carnetul meu de conducere este un idol si o încalcare a acestei porunci. Una din doua: ori fiecare protestant care are carnet de conducere este un idolatru, ori icoanele nu sunt idoli. Lasând de o parte pentru moment semnificatia cuvintelor "chip cioplit", sa vedem ce ne spune de fapt textul. Sa nu faci x, sa nu te închini la x, sa nu slujesti la x. Daca x = imagine, atunci însusi Templul calca porunca. Daca x = idol, atunci nici Templul, nici icoanle ortodoxe nu calca porunca. 2. Nu interzice Deuteronom 4:14-19 orice înfatisari ale lui Dumnezeu? Cum putem deci admite icoane ale lui Hristos? Acest pasaj îi învata pe evrei sa nu-si faca o înfatisare falsa a lui Dumezeu, pentru ca nu L-au vazut; dar noi, crestinii credem ca Dumnezeu S-a întrupat prin persoana lui Iisus Hristos, deci putem înfatisa "ce am privit" (1 Ioan 1:1). Dupa cum a spus Sf. Ioan din Damasc: "În vechime, Dumnezeul neîntrupat si nemasurat nu a fost niciodata înfatisat. Dar acum ca Dumnezeu a fost vazut în trup si a vorbit cu oamenii, acestia pot face o înfatisare a lui Dumnezeu asa cum L-am vazut. Nu ma închin materiei, ci Dumnezeului materiei, care a devenit materie pentru mine si S-a coborât sa locuiasca în materie, care mi-a pregatit mântuirea prin intermediul materiei. Nu voi înceta sa cinstesc aceasta materie care mi-a daruit mântuirea. O cinstesc, dar nu ca Dumnezeu." 3. Daca icoanele sunt atât de importante, cum de nu le gasim în Scriptura? De fapt le gasim în Scriptura - si înca în multe locuri! Observati cât de frecvente erau ele în Cort si apoi în Templu. Existau imagini de heruvimi: * Pe chivot - Ex. 25:18 * Pe perdelele din Cort - Ex. 26:1 * Pe perdeaua din Sfânta Sfintelor - Ex. 26:31 * Doi heruvimi în Locul Sfânt - 1 Imparati 6:23 * Pe pereti - 1 Imparati 6:29 * Pe usi - 1 Imparati 6:32 * Pe alte lucraturi din Templu - 1 Imparati 7:29,36 Existau deci icoane încotro îti întorceai ochii.

legea voluntariatului

voluntariat

LEGEA VOLUNTARIATULUI







Capitolul I - Dispozitii generale
Art.1-prezenta lege reglementeaza promovarea si facilitarea participarii cetatenilor romani si straini, in spiritul solidaritatii civice, la actiuni de voluntariat organizate de persoane juridice de drept public si de persoane juridice de drept privat fara scop ppatrimonial, precum si participarea tinerilor la programele internationale de voluntariat pentru tineri, implementate de structuri descentralizate in stransa legatura cu autoritatile nationale responsabile pentru problemele tineretului.
Art.2-In sensul prezentei legi:
a.voluntariatul este activitatea de interes public desfasurata de persoane fizice, denumite voluntari, in cadrul unor raporturi juridice, altele decat raportul juridic de munca si raportul juridic civil de prestare a unei activitati remunerate;
b.activitatea de interes public este activitatea desfasurata, potrivit legii, in domenii cum sunt: asistenta si serviciile sociale, protectia drepturilor omului, medico-sanitar, cultural, artistic, educativ, de invatamant, stiintific, umanitar, religios, filantropic, sportiv, de protectie a mediului, social si comunitar;
c.organizatia gazda este persoana juridica de drept public sau persoana juridica de drept privat fara scop patrimonial care incheie, in conditiile prezentei legi, contract de voluntariat;
d.contract de voluntariat este o conventie cu titlu gratuit, incheiata intre o persoana fizica, denumita voluntar, si o persoana juridica, denumita organizatie gazda, in temeiul careia prima persoana se obliga fata de a doua sa presteze o activitate de interes public fara a obtine o contraprestatie materiala.
e.Beneficiarul voluntariatului este persoana fizica sau juridica in folosul careia se desfasoara activitatea de voluntariat. Organizatia gazda poate fi identica sau diferita de beneficiarul voluntariatului;
f.Indrumatorul este personaa cu rol de coordonare si supraveghere a voluntarilor in timpul actiunilor de voluntariat.
Art.3-Prezenta lege se fundamenteaza pe urmatoarele principii:
a.participarea ca voluntar pe baza consimtamantului liber exprimat;
b.implicarea activa a voluntarului in viata comunitatii
c.desfasurarea voluntariatului cu excluderea oricarei contraprestatii materiale
d.recrutarea voluntarilor pe baza egalitatii sanselor, fara nici un fel de discriminari
Art.4-Activitatile voluntare izolate, sporadic prestate, in afara raporturilor cu persoanele juridice prevazute la articolul 1 din ratiuni familiale, de prietenie sau de buna vecinatate, nu fac obiectul prezentei legi.
Art4’.Autoritatile locale ofera sprijin in derularea stagiilor de voluntariat, acordand prioritate activitatilor care se adreseaza tinerilor din categoriile sau zonele defavorizate.
Art.5-(1) este interzis sa se incheie un contract de voluntariat in scopul de a evita incheierea unui contract individual de munca sau, dupa caz, a unui contract civil de prestari servicii ori a altui contract cu titlu oneros pentru efectuarea prestatiilor respective.
(2)sunt lovite de nulitate absoluta contractele de voluntariat incheiate cu aplicarea dispozitiilor prezentei legi de persoanele juridice prevazute la art. 1, in scopul evitarii incheierii unui contract individual de munca sau, dupa caz, a unui contract civil de prestari servicii sau a altui contract civil cu titlu oneros.
(3)participarea ca voluntar nu poate substitui serviciul militar sau alte formule alternative care inlocuiesc serviciul militar si nu poate reprezenta un echivalent pentru un loc de munca remunerat.
(4)voluntarilor cetateni straini le este garantata rezidenta pe durata stagiului de voluntariat.
Art.5’:
(1)In sensul programului de actiune comunitar ‘Tineret’, tanar voluntar este persoana cu varsta cuprinsa intre 18-25 de ani care incheie, in conditiile legii, un contract de voluntariat pentru o perioada limitata, urmarindu-se dezvoltarea aptitudinilor si formarea experientei personale si interculturale, contribuind in acelasi timp la binele comunitatii.
(2)Tanarul voluntar participa intr-un stat membru al Uniunii Europene, altul decat cel in care isi are resedinta ori domiciliul, sau intr-un stat tert, la o activitate nelucrativa si neremunerata, care prezinta importanta pentru comunitate si are o durata limitata de maxim 12 luni, in cadrul unui proiect recunoscut de statul respectiv si de Comunitatea Europeana.
(3)Stagiile comunitare de voluntariat pentru tineri, in functie de durata prevazuta, se diferentiaza in stagii pe termen lung, cu durata intre 3 luni si un an si stagii pe termen scurt, cu durata intre trei saptamani si trei luni.
(4)Pentru programul de actiune comunitar ‘Tineret’, organizatia gazda asigura tanarului voluntar acoperirea cheltuielilor de transport intern, cazare si masa completa. Din fonduri de la Comisia Europeana se asigura trnasportul extern si o indemnizatie de deplasare neimpozabila, sub forma de bani de buzunar, pe intreaga durata a stagiului de voluntariat.
(5)La sfarsitul stagiului de voluntariat, in cadrul programului de actiune comunitara „Tineret” se va elibera de catre Comisia Europeana un certificat nominal care sa recunoasca prestarea activitatii de voluntar, precum si experienta si aptitudinile dobandite.
Capitolul II. - Contractul de voluntariat
Art.6-(1) Voluntariatul se desfasoara pe baza unui contract incheiat in forma scrisa sub sanctiunea nulitatii absolute, intre voluntar si organizatia gazda, in conditii de libertate contractuala a partilor si cu respectarea dispozitiilor prezentei legi.
(2)contractul de voluntariat se incheie in doua exemplare, dintre care unul se pastreaza in mod obligatoriu in evidenta persoanei juridice.
Art.7-In contractul de voluntariat trebuie sa fie stipulate cel putin urmatoarele drepturi ale voluntarului:
a.participarea activa la elaborarea si derularea programului in considerarea carora s-a incheiat contractul ;
b.desfasurarea activitatii in concordanta cu pregatirea sa profesionala;
c.asigurarea de catre organizatia gazda a desfasurarii activitatilor sub coordonarea intrumator, in conditiile legale de protectie a muncii, in functie de natura si de caracteristicile activitatii respective.
d.Asigurarea de catre organizatia gazda, in conditiile prevazute de lege, impotriva riscurilor de accident si de boala sau a alotr riscuri care decurg din natura activitatii; in lipsa asigurarii, costul prestatiilor medicale ca urmare a riscurilor ce decurg din desfasurarea activitatii de voluntariat, se suporta integral de organizatia gazda. Exceptie fac programele de actiune comunitara “tineret” pentru care costurile de asigurare sunt suportate de Comisia Europeana, care incheie un contract cu o companie de asigurari;
e.Eliberarea de catre organizatia gazda a unui centrtificat nominal care sa recunoasca prestarea activitatii de voluntar, precum si certificat nominal care sa recunoasca prestarea activitatii de voluntar, precum si experienta si aptitudinile dobandite; metodologia privind eliberarea certificatului nominal se aproba prin ordin comun al Ministrului Muncii si Solidaritatii Sociale si al Ministerului Tineretului si Sportului;
f.Rambursarea de catre organizatia gazda, in conditiile convenite in contract, protrivit legii, a cheltuielilor efectuate pentru realizarea activitatii.
g.durata timpului de lucru, stabilita in conditiile legii, sa nu afecteze sanatatea si resursele psihofizice ale voluntarului;
h. beneficiaza de titluri onorifice, decoratii, premii, in conditiile legii.
Art.8-Contractul de voluntariat urmeaza sa cuprinda cel putin urmatoarele obligatii ale voluntarului:
a.sa indeplineasca sarcinile primite din partea organizatiei gazda
b.sa pastreze confidentialitatea informatiilor la care are acces in cadrul activitatii de voluntariat;
c.sa participe la cursurile de instruire organizate, initiate sau propuse de organizatia gazda
d. sa ocroteasca bunurile pe care le foloseste in cadrul activitatii de voluntariat.
Art.9-In executarea contractului de voluntariat, voluntarul se subordoneaza conducerii persoanei juridice cu care a incheiat contractul.
Art.10-Executarea obligatiilor contractuale care revin voluntarului nu se poate face prin reprezentare.
Art.11-Raspunderea pentru neexecutarea sau pentru executarea necorespunzatoare a contrractului de voluntariat este supusa regulilor prezvazute de Codul Civil.
Art.12-Daca pe parcursul executarii contractului de voluntariat intervine, independent de vointa partilor, o situatie de natura sa ingreuneze executarea obligatiilor care revin voluntarului, contractul va fi renegociat, iar daca situatia face imposibila executarea in continuare a contractului, acesta este reziliat de plin drept.
Art.13-Renegocierea contractului de voluntariat se face la cererea scrisa a unei parti, formulata in 15 zile de la data la care a intervenit situatia prevazuta la art. 12.
Art.14-Denuntarea unilaterala a contractului de voluntariat are loc la initiativa voluntarului sau a organizatiei gazda cu un preaviz de 15 zile fara obligatia prezentarii motivelor.
Art.15-Litigiile izvorate din incheierea, modificarea, executarea sau incetarea contractului de voluntariat sunt de competenta instantelor judecatoresti daca partile contractului nu le pot rezolva pe cale amiabila. Actiunile izvorate din contractul de voluntariat sunt scutite de taxa de timbru.
Capitolul III - Dispozitii finale
Art.16-Se excepteaza de la dispozitiile prezentei legi, pompierii voluntari din cadrul serviciilor de pompieri civili constituite confrm Ordonantei Guvernului nr. 60/1997 privind apararea impotriva incendiilor, aprobata cu modificari, prin Legea nr. 212/1997 cu modificarile ulterioare.
Art.17-In cazul savarsirii unor fapte in legatura cu executarea contractului de voluntariat, care potrivit legii penale sunt considerate infractiuni, voluntarii sunt asimilati persoanelor prevazute la art. 147 alin. 2 din Codul Penal.
Art.18-Prezenta lege intra in vigoare la 60 de zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I.
(Adoptata in 19 martie 2001 si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 206 din 24 aprilie 200 , completata si modificata prin Ordonanta nr. 58 din 22 aug. 202, publicata in Monitorul oficial 462 din 30 aug. 2002)